#LikeGramatica
Observa cineva obiceiul politicienilor noștri de a CĂLCA ÎN STRĂCHINI. (Că doar n-o să servească(!) din ele, la bufetul Parlamentului, ciorbă de burtă cu ciușcă murată!). Concurată de slavonul BLID (bljudŭ) nu doar în bucătărie, ci și în expresii de sorginte biblică (Esau, fiul lui Isac, i-a vândut fratelui său Iacob, pentru un blid de linte, dreptul lui de întâi născut), STRACHINA vine la noi din grecescul ostrákinos – scoică. Pentru că vocala inițială „O” a fost percepută de români ca articol nehotărât de feminin singular, ea a fost detașată de substantiv, rămas, în forma sa de singular nearticulat, STRACHINĂ. Zice Rebreanu: Peste drum baba Ioana, cu o strachină de boabe în brațe, își hrănea orătăniile.
Constantin Voinescu